sâmbătă, 6 martie 2010

micul Dell mi-a dat o lectie




Luna februarie 2010 a fost una din cele mai stranii din viata mea si martie continua...
O gramada de semne (sau intamplari pe care eu le inteleg ca si semne), sincronicitati, supraincarcari emotionale neasteptate pentru nodul cortical, ganduri noi si problematice...
Ce pot sa zic?
E unul din momentele alea in care am nevoie de ceva nou. In care trebuie sa ma reinventez. Sau dau un restart. De fapt, mai mult decat un restart.

S-a intamplat o mare schimbare din cauza careia nu mai pot functiona ca inainte. Trebuie sa reevaluez si sa schimb sistemul. Dar nu eram sigura de asta si nu stiam ce si cum pot sa fac.
Well, ghiciti ce s-a intamplat in ultimele trei zile.

Sistemul de pe laptopul meu s-a facut praf. Virusi. Un paienjenis intreg, unii adunati poate inca de pe vremea de cand il folosea tata. Cativa nasoi care in timp s-au ascuns prin diverse programe si s-au multiplicat in n locuri. Totul mergea perfect pana intr-o seara cand nici macar nu am mai putut deschide ca lumea calculatorul.
Bitdefender si inca vreo 2 antivirusi au fost depasiti de situatie. Am zis ca imi bag piciorul si formatez. Oricum lucrurile importante nu sunt in laptop, ci pe hardul extern.
Cand sa formatam, surpriza: cd-ul cu sistemul era rupt in 2, atat de fin incat nu se vedea prin tipla, si cum nu fusese folosit si deschis niciodata, nu am stiut. Sunt convinsa ca asa a fost de la inceput.
Am zis ok, incercam sa il pacalim. Luam sistemul de la alt laptop (tot un vista din pacate, but well...)
Acum alta tampenie: nu puteam lansa cd-ul. Nu puteam face nimic. Nu puteam sa intru in sistem. Abia de puteam sa deschid laptopul. NI.MIC.
Si atunci?
Am configurat cu nesimtire un sistem nou direct peste cel vechi. Fara formatare, fara nimic. Am ramas cu toate datele pe care le aveam deja in hard. Fara nici un program instalat.
Si merge.
Da, ok, imi trebuie un cod nou pentru activare. O sa vorbesc cu astia de la microsoft. Dar totul merge bine.

Care e morala?
Una foarte simpla si incurajatoare: un sistem nou poate fi instalat pe orice caculator, chiar si pe unul atat de distrus ca al meu, care deja vazuse luminita de la capatul tunelului.
Un sistem nou, care insa sa nu stearga complet tot ce a fost inainte, sa nu formateze. Sa retina ceea ce a fost relevant ca date si informatii. Sa se elibereze de toate functiile si programele stricate si inutile, de tot balastul.
Am primit laptopul asta aproape plin. Lucrase tata cu el mai demult.
Habar nu am ce e in el. Nici nu inteleg denumirile programelor si folderelor pe care le are. Balast.
Toate programele au disparut acum si toate datele inutile vor fi sterse cu cateva clickuri.

Da, se poate. Azi am reconfigurat calculatorul, oglinda mintii mele (pentru ca tot ce imi trece prin cap ajunge intr-un fel sau altul in el), maine reconfigurez mintea.
Arunc tot balastul. Pastrez datele care inca mai conteaza. Integrez ceea ce a fost intr-un sistem nou cu functii si programe noi, updated stuff, adaptate la necesitatile de acum.

Eu zic ca patania iubitului meu Dell micut si negru a fost un semn. Micutul Dell mi-a dat exemplu. Mi-a aratat ca se poate. O sa reusesc :) Si cumva, candva, totul o sa fie bine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu